Punctul pe Știri cu Magda Grădinaru

Episodul 157, invitat Cosmin Popa: Ce vrea Rusia de la Donald Trump (video)

23 oct 2026, 7:00 · 44 min

<p>Ultimele declarații ale lui Donald Trump, care ar vrea să salveze ce se mai poate la alegerile din noiembrie, au pus Ucraina pe jar și pe Putin în poziția de a scoate ce profit mai poate de la administrația Trump. Nici România nu e ferită, dronele și atacurile în Marea Neagră se succed rapid, cu o viteză care depășește mult viteza de reacție a statului român. Putin vrea să pună pe masă pretenții absolute și asta înseamnă că războiul e încă departe de final. Cosmin Popa, interlocutor de cursă lungă la Punctul pe știri, face analiza situației de pe front și a echilibrului de puteri.</p>

Episodul 157, invitat Cosmin Popa: Ce vrea Rusia de la Donald Trump

23 oct 2026, 5:26 · 45 min

<p>Ultimele declarații ale lui Donald Trump, care ar vrea să salveze ce se mai poate la alegerile din noiembrie, au pus Ucraina pe jar și pe Putin în poziția de a scoate ce profit mai poate de la administrația Trump. Nici România nu e ferită, dronele și atacurile în Marea Neagră se succed rapid, cu o viteză care depășește mult viteza de reacție a statului român. Putin vrea să pună pe masă pretenții absolute și asta înseamnă că războiul e încă departe de final. Cosmin Popa, interlocutor de cursă lungă la Punctul pe știri, face analiza situației de pe front și a echilibrului de puteri.</p>

Episodul 156, invitat Valeriu Pasa: Elita politico-militară și Frankensteinii de la București.

13 oct 2026, 9:01 · 1h 2m

<p>În vreme ce boții pro-Trump și pro-AfD sunt încurcați de bombardarea de către Ucraina a centrelor de date rusești, la București ia avânt operațiunea de schimbare - la fațā sau mai mult - a AUR. Aceeași elită politico-militară pe care o știm la control, în instituții, se regrupează și în același timp nu înțelege prea bine nici jocul lui Trump, nici butoanele Rusiei. Așa se face ca I ambasadoare SUA în Grecia se poate lăuda cā då jos guvernul din România. Invitat este analistul Valeriu Paşa, WatchDog Moldova.<br></p>

Episodul 155, invitat Corneliu Bjola: Oamenii Președintelui

9 oct 2026, 6:04 · 54 min

<p>La peste un an de mandat prezidențial, ICDE, asociația care a propus candidatura lui Nicușor Dan, îi cere acum președintelui să se rupă de trecutul comunist și de oamenii rămași în funcții de putere, chiar dacă au avut legături cu aparatul represiv, să nu refuze alegerile anticipate și să se raporteze cu responsabilitate la amenințarea războiului hibrid. În acest din urmă an însă, avertizorii de integritate din justiție care vorbeau curajos în reportajul Recorder se aud mai puțin. S-au auzit la Timișoara, la o dezbatere unde a fost prezent și Corneliu Bjola, profesor la Oxford, unul dintre interlocutorii de cursă lungă de la Punctul pe știri.<br></p>

Episodul 155, invitat Corneliu Bjola: Oamenii președintelui.

9 oct 2026, 5:56 · 55 min

<p>La peste un an de mandat prezidențial, ICDE, asociația care a propus candidatura lui Nicușor Dan, îi cere acum președintelui să se rupă de trecutul comunist și de oamenii rămași în funcții de putere, chiar dacă au avut legături cu aparatul represiv, să nu refuze alegerile anticipate și să se raporteze cu responsabilitate la amenințarea războiului hibrid. În acest din urmă an însă, avertizorii de integritate din justiție care vorbeau curajos în reportajul Recorder se aud mai puțin. S-au auzit la Timișoara, la o dezbatere unde a fost prezent și Corneliu Bjola, profesor la Oxford, unul dintre interlocutorii de cursă lungă de la Punctul pe știri.<br></p>

Episodul 154, invitat Corneliu Bjola: IA și ciobaniada (video)

18 sept 2026, 8:02 · 1h 6m

<p>Cât la București s-a simțit atmosfera anilor 1990, cu o ciobaniadă care a testat și felul în care violențele pot fi organizate în offline, nu (doar) pe rețele, lumea e preocupată de felul în care Inteligența Artificială poate scăpa de sub control. Ce state sunt vulnerabile? Cum modifică IA democrațiile și societățile? Și cum ajunge asta în România, unde instituțiile reprezentative par a fi golite de legitimitate și unde nu știm ce ni s-a întâmplat în 2024, dar cu siguranță vom afla că mortul e vină? O discuție cu profesorul de diplomație digitală de la Oxford Corneliu Bjola.</p>

Episodul 154, invitat Corneliu Bjola: IA și ciobaniada

18 sept 2026, 8:00 · 1h 6m

<p>Cât la București s-a simțit atmosfera anilor 1990, cu o ciobaniadă care a testat și felul în care violențele pot fi organizate în offline, nu (doar) pe rețele, lumea e preocupată de felul în care Inteligența Artificială poate scăpa de sub control. Ce state sunt vulnerabile? Cum modifică IA democrațiile și societățile? Și cum ajunge asta în România, unde instituțiile reprezentative par a fi golite de legitimitate și unde nu știm ce ni s-a întâmplat în 2024, dar cu siguranță vom afla că mortul e vină? O discuție cu profesorul de diplomație digitală de la Oxford Corneliu Bjola.</p>

Episodul 153, invitat Răzvan Rughiniş, prodecan la Automatică și Calculatoare, autorul unei cărți despre societatea digitală

18 sept 2026, 7:00 · 43 min

<p>Au încercat să înșele, și-au ascuns erorile, au inventat date: e vorba despre modele de Inteligență Artificială, date practic în vileag chiar de industria IA. Cât e însă scenariu apocaliptic, agentul IA ostil și care poate înlocui omul, și cât e calcul de afaceri? Și care e de fapt riscul major, care e decontat de societăți și democrații? Un dialog cu Răzvan Rughiniş, prodecan la Automatică și Calculatoare, autorul unei cărți despre societatea digitală, publicată la Editura Humanitas.</p><div><br></div>

Episodul 153, invitat Răzvan Rughiniş, prodecan la Automatică și Calculatoare, autorul unei cărți despre societatea digitală (video)

18 sept 2026, 7:00 · 42 min

Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.

Punctul pe știri, cu Magda Grădinaru, Episodul 152, invitat Tudor Dan Ancuța: S-a creat bulgărele care nu mai poate fi oprit? (video)

11 sept 2026, 7:00 · 59 min

<p>După Al Doilea Război Mondial, Germania a format așa-numitul Brandmauer, zid de foc sau cordon sanitar în jurul platformelor extremiste. Asta nu a oprit însă AfD să obțină aproape 50% din voturi la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, din fosta Germanie de Est, acolo unde Mihail Gorbaciov este unul dintre cele mai bine văzute personaje din istoria recentă. De altfel, Hans-Thomas Tillschneider, ideologul de origine română care a dus la reușita AfD, propune nu doar mai mult Bismark și mai puțin nazism în programa școlară, ci și predarea limbii ruse. Dar reușita AfD nu e doar una bazată pe resentiment, ci și pe absența altor soluții: de pildă, în satele est-germane, membri ai mișcării de extremă dreapta au deschis baruri și au creat astfel un sentiment al apartenenței. Invitat este Tudor Dan Ancuța, jurist, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag.</p>

Episodul 152, invitat Tudor Dan Ancuța: S-a creat bulgărele care nu mai poate fi oprit?

11 sept 2026, 5:53 · 1h 0m

<p>După Al Doilea Război Mondial, Germania a format așa-numitul Brandmauer, zid de foc sau cordon sanitar în jurul platformelor extremiste. Asta nu a oprit însă AfD să obțină aproape 50% din voturi la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, din fosta Germanie de Est, acolo unde Mihail Gorbaciov este unul dintre cele mai bine văzute personaje din istoria recentă. De altfel, Hans-Thomas Tillschneider, ideologul de origine română care a dus la reușita AfD, propune nu doar mai mult Bismark și mai puțin nazism în programa școlară, ci și predarea limbii ruse. Dar reușita AfD nu e doar una bazată pe resentiment, ci și pe absența altor soluții: de pildă, în satele est-germane, membri ai mișcării de extremă dreapta au deschis baruri și au creat astfel un sentiment al apartenenței. Invitat este Tudor Dan Ancuța, jurist, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag.</p>

Episodul 151, invitată Adina Marincea: Naționalismul sănătos de la Cotroceni

5 sept 2026, 7:02 · 1h 5m

<p>În așteptarea unui prim-ministru, a raportului despre alegeri, a referendumului pentru justiție, președintele Nicușor Dan le propune tinerilor ortodocși un naționalism sănătos și îi îndeamnă să-și mărturisească în societate valorile, acolo unde se aud prea tare fariseii și defetiștii. Cine sunt fariseii și care sunt valorile acestui naționalism sănătos? Când a mai fost vorba despre el în istorie și ce a produs? Invitata episodului este Adina Marincea, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”.</p>

Episodul 151, invitată Adina Marincea: Naționalismul sănătos de la Cotroceni (video)

5 sept 2026, 7:00 · 1h 5m

<p>În așteptarea unui prim-ministru, a raportului despre alegeri, a referendumului pentru justiție, președintele Nicușor Dan le propune tinerilor ortodocși un naționalism sănătos și îi îndeamnă să-și mărturisească în societate valorile, acolo unde se aud prea tare fariseii și defetiștii. Cine sunt fariseii și care sunt valorile acestui naționalism sănătos? Când a mai fost vorba despre el în istorie și ce a produs? Invitata episodului este Adina Marincea, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”.</p>

Episodul 151, invitat Istoricul Cosmin Popa: Vechii și noii securiști (video)

4 sept 2026, 7:00 · 52 min

<p>Cazul Pahonțu, devoalat nu doar ca lucrător al fostei Securități, ci și ca participant la reprimarea protestelor din Piața Universității din 1989, după cum a arătat Recorder, ar trebui să redeschidă ancheta despre cum Securitatea și-a replicat infrastructura în noul stat de după 1989. Resursele, oamenii și mecanismele de selecție în cercurile puterii au fost, astfel, tot în mâinile lor. Nu se întâmplă asta și nici Lucian Pahonțu nu a plecat de la conducerea SPP. Un dialog necesar, în care urmărim etapele prin care democrația românească a avut în certificatul de naștere și influența foștilor și mai noilor securiști.</p>

Episodul 151, invitat Istoricul Cosmin Popa: Vechii și noii securiști

4 sept 2026, 7:00 · 53 min

<p>Cazul Pahonțu, devoalat nu doar ca lucrător al fostei Securități, ci și ca participant la reprimarea protestelor din Piața Universității din 1989, după cum a arătat Recorder, ar trebui să redeschidă ancheta despre cum Securitatea și-a replicat infrastructura în noul stat de după 1989. Resursele, oamenii și mecanismele de selecție în cercurile puterii au fost, astfel, tot în mâinile lor. Nu se întâmplă asta și nici Lucian Pahonțu nu a plecat de la conducerea SPP. Un dialog necesar, în care urmărim etapele prin care democrația românească a avut în certificatul de naștere și influența foștilor și mai noilor securiști.</p>

Episodul 150, invitat Vladimir Tismăneanu: Securitatea de rit nou (video)

29 ago 2026, 7:00 · 38 min

<p>Președintele Nicușor Dan a decis să-l apere pe șeful SPP Lucian Pahonțu, despre care Recorder arată că a participat la represiunile din decembrie 1989, din Piața Universității. Totuși, întrebarea cea mai importantă e mai largă: cum se face că tot personaje legate de fosta Securitate, o instituție de forță și represiune, sunt și astăzi în poziții de forță, chiar și la conducerea unui serviciu de informații? Invitat este profesorul de științe politice Vladimir Tismăneanu.</p>

Episodul 149, invitată Laura Ştefan (Expert Forum) expert anticoruptie: Justiția, miza mare

27 ago 2026, 7:07 · 41 min

<p>Decizia CCR de a declara constituțional “amendamentul Fritz” afectează principiul neretroactivității legii și ar fi motiv pentru ca România să piardă o parte din banii PNRR, spun două grupuri parlamentare din Parlamentul European. Statul de drept din România nu mai pusese, din epoca Dragnea, probleme la Bruxelles, însă acum asistăm la un proces de disoluție a acestuia, este opinia Laurei Ştefan (Expert Forum) expert anticoruptie, invitată la Punctul pe știri. O problemā de securitate națională și de haos intern, crede aceasta.</p>

Episodul 149, invitată Laura Ştefan (Expert Forum) expert anticoruptie: Justiția, miza mare (video)

27 ago 2026, 6:48 · 40 min

<p>Decizia CCR de a declara constituțional “amendamentul Fritz” afectează principiul neretroactivității legii și ar fi motiv pentru ca România să piardă o parte din banii PNRR, spun două grupuri parlamentare din Parlamentul European. Statul de drept din România nu mai pusese, din epoca Dragnea, probleme la Bruxelles, însă acum asistăm la un proces de disoluție a acestuia, este opinia Laurei Ştefan (Expert Forum) expert anticoruptie, invitată la Punctul pe știri. O problemā de securitate națională și de haos intern, crede aceasta.</p>

Episodul 148, invitat Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO

20 ago 2026, 4:49 · 47 min

<p>În acest episod, generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, analizează vulnerabilitățile de securitate ale României, reziliența Armatei și cum arată relația dintre militari și conducători, în ceea ce privește nevoie de reformă și adaptare la noile realități ale războiului. De ce reprezintă o eroare absența președintelui Nicușor Dan de la Ziua Marinei și ce informații a strâns astfel Rusia? De ce Marea Neagră pare Cenușăreasa, prin comparație cu Marea Baltică? Și mai ales de ce ar trebui să punem accent mai mult pe Art. 3 al Tratatului NATO, care vorbește nu despre ce ajutor poate cere România, ci despre ce face statul român.</p>

Episodul 148, invitat Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO (video)

20 ago 2026, 4:47 · 46 min

<p>În acest episod, generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, analizează vulnerabilitățile de securitate ale României, reziliența Armatei și cum arată relația dintre militari și conducători, în ceea ce privește nevoie de reformă și adaptare la noile realități ale războiului. De ce reprezintă o eroare absența președintelui Nicușor Dan de la Ziua Marinei și ce informații a strâns astfel Rusia? De ce Marea Neagră pare Cenușăreasa, prin comparație cu Marea Baltică? Și mai ales de ce ar trebui să punem accent mai mult pe Art. 3 al Tratatului NATO, care vorbește nu despre ce ajutor poate cere România, ci despre ce face statul român.</p>

Episodul 147, invitată Otilia Nuțu, Expert Forum: Ne furăm căciula sau avem de toate?

14 ago 2026, 7:00 · 54 min

<p>Situația energetică e critică, arătăm cu degetul Dunărea, însă nicio secetă nu întrece pagubele pe care le facem singuri, cu mâinile băieților deștepți din energie și ale populiștilor. România are de toate, și hidrocentrale, si gaze, și cărbuni, se strigă, dar numărăm gazele de patru ori și vinovații și responsabilii nici o dată. Invitată este Otilia Nuțu, expert politici publice și energie, de la Expert Forum.</p>

Punctul pe știri, cu Magda Grădianru, Episodul 147, invitată Otilia Nuțu, Expert Forum: Ne furăm căciula sau avem de toate? (video)

14 ago 2026, 6:45 · 52 min

Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.

Episodul 146, invitat Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor universitar la Facultatea de Geografie

12 ago 2026, 6:37 · 48 min

<p>Dunărea a atins pragul critic, Nuclearelectrica a început procedurile tehnice premergătoare pentru oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă. Asta, după câteva zile de măsuri disperate pentru a nu ajunge în această situație. Cum am ajuns aici? E de vină doar încălzirea globală sau lipsa de acțiune a României, înainte ca lucrurile să o ia pe panta ireversibilă? Ce consecințe sunt? Invitat este Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor universitar la Facultatea de Geografie, unde conduce o echipă de cercetători specializați în domeniul Științelor Pământului și responsabil cu gestionarea activității Stațiunii de Cercetări marine și fluviale Sfântu Gheorghe.</p>

Episodul 146, invitat Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor universitar la Facultatea de Geografie (video)

12 ago 2026, 6:35 · 48 min

<p>Dunărea a atins pragul critic, Nuclearelectrica a început procedurile tehnice premergătoare pentru oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă. Asta, după câteva zile de măsuri disperate pentru a nu ajunge în această situație. Cum am ajuns aici? E de vină doar încălzirea globală sau lipsa de acțiune a României, înainte ca lucrurile să o ia pe panta ireversibilă? Ce consecințe sunt? Invitat este Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor universitar la Facultatea de Geografie, unde conduce o echipă de cercetători specializați în domeniul Științelor Pământului și responsabil cu gestionarea activității Stațiunii de Cercetări marine și fluviale Sfântu Gheorghe.</p>

Episodul 145, invitat Ștefan Colceriu, traducător de greacă veche: Odiseea și de ce cartea și filmul nu se bat (video)

31 jul 2026, 7:00 · 1h 6m

<p>Elena a stârnit un război în istorie, cel troian, iată că și filmul curajos numit Odiseea, al lui Christopher Nolan, a deschis un front de dezbatere: este filmul fidel textului lui Homer și, mai bine spus, trebuie să fie? Efecte de marketing sunt, epopeile homerice se vând bine în librării și greaca veche redevine seducătoare. Despre ce înseamnă Odiseea pentru cultura occidentală și de ce cyltura înaltă nu înseamnă turn de fildeș și elitism, ci, din contra, deschidere, am povestit cu Ștefan Colceriu, traducător de greacă veche, care a și predat un curs despre Femeile lui Odiseu.</p>

Episodul 145, invitat Ștefan Colceriu, traducător de greacă veche: Odiseea și de ce cartea și filmul nu se bat

31 jul 2026, 6:55 · 1h 7m

<p>Elena a stârnit un război în istorie, cel troian, iată că și filmul curajos numit Odiseea, al lui Christopher Nolan, a deschis un front de dezbatere: este filmul fidel textului lui Homer și, mai bine spus, trebuie să fie? Efecte de marketing sunt, epopeile homerice se vând bine în librării și greaca veche redevine seducătoare. Despre ce înseamnă Odiseea pentru cultura occidentală și de ce cyltura înaltă nu înseamnă turn de fildeș și elitism, ci, din contra, deschidere, am povestit cu Ștefan Colceriu, traducător de greacă veche, care a și predat un curs despre Femeile lui Odiseu.</p>

Episodul 144, invitat fostul ministru al Apărării de la Chișinău, Anatol Șalaru: Drone și conserve rusești (video)

28 jul 2026, 20:09 · 44 min

<p>Pentru patru zile consecutive, spațiul aerian românesc a fost penetrat de drone, trei au fost doborâte, ceea ce marchează un punct de cotitură pentru felul în care România se raportează la războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina.&nbsp;</p><p>Sunt însă și altfel de drone, atrage atenția Anatol Şalaru, cele care își fac loc în instituțiile românești, pentru cā Rusia nu mai merge cu tancul la Chișinău, dar încearcă să slăbească Republica Moldova și prin România.&nbsp;</p><p>În acest context, cât de oportună e tema unirii, pusă pe masă chiar de președinta Maia Sandu?</p>

Episodul 144, invitată Raluca Prună, fost ministru al Justiției: Cum rămâne cu Justiția (video)

27 jul 2026, 6:55 · 51 min

<p>În țarā, deciziile din justiție sunt luate în forță, dar dinspre UE mesajul nu e tocmai optimist: avem un raport care remarcă progresele în privința statului de drept, dar și vulnerabilități din justiție și o decizie a Curții de justiție a UE care critică extrem de vehement deciziile Înaltei Curți privind prescripția.</p><p>&nbsp;Și în vreme ce președintele Dan se declară mulțumit spre foarte mulțumit de justiție, percepția în societate e tot mai critică, dacă ne uităm la reacțiile publice fie și doar în cazul Dumbrava.&nbsp;</p><p>Cât e percepție, cât e realitatea sistemică? Un dialog cu Raluca Prună, fost ministru al Justiției.</p>

Episodul 144, invitată Raluca Prună, fost ministru al Justiției: Cum rămâne cu Justiția

27 jul 2026, 5:36 · 52 min

<p>În țarā, deciziile din justiție sunt luate în forță, dar dinspre UE mesajul nu e tocmai optimist: avem un raport care remarcă progresele în privința statului de drept, dar și vulnerabilități din justiție și o decizie a Curții de justiție a UE care critică extrem de vehement deciziile Înaltei Curți privind prescripția.</p><p>&nbsp;Și în vreme ce președintele Dan se declară mulțumit spre foarte mulțumit de justiție, percepția în societate e tot mai critică, dacă ne uităm la reacțiile publice fie și doar în cazul Dumbrava.&nbsp;</p><p>Cât e percepție, cât e realitatea sistemică? Un dialog cu Raluca Prună, fost ministru al Justiției.</p>

Punctul pe știri, cu Magda Grădinaru, Episodul 143, invitat Șerban Pavelescu

24 jul 2026, 7:00 · 55 min

<p>Felul în care decupăm și spunem istoria nu e lipsit de importanță, mai ales atunci când războiul nu se mai duce doar pe câmpul de bătălie, ci și în mințile oamenilor. Nu e o noutate faptul că Rusia utilizează propaganda și tehnicile informaționale. Or, dacă ne uităm la ce se petrece în România în ultimii ani, unde diferite narațiuni istorice își cer decontul, de la neolegionarism la națioanl-ceaușism, ne întrebăm, rezonabil, cum sunt utilizate istoria și memorai colectivă pentru a forma nu doar opinia cetățenilor despre țară., ci și reziliența cognitivă. Patriotismul nu e un sentiment înăscut, ci un construct social. Invitat este Șerban Pavelescu, cercetător la Institutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din București,&nbsp; co-autorul, împreună cu Alina Pavelescu, al unui volum de esență tare, "Istoria orbilor. România în război, 1940 - 1945," care se ocupă, printre altele, și de felul în care războiul a fost perceput și deformat în memoria publică.</p>

Punctul pe știri, cu Magda Grădinaru, Episodul 143, invitat Șerban Pavelescu (video)

24 jul 2026, 6:47 · 55 min

<p>Felul în care decupăm și spunem istoria nu e lipsit de importanță, mai ales atunci când războiul nu se mai duce doar pe câmpul de bătălie, ci și în mințile oamenilor. Nu e o noutate faptul că Rusia utilizează propaganda și tehnicile informaționale. Or, dacă ne uităm la ce se petrece în România în ultimii ani, unde diferite narațiuni istorice își cer decontul, de la neolegionarism la națioanl-ceaușism, ne întrebăm, rezonabil, cum sunt utilizate istoria și memorai colectivă pentru a forma nu doar opinia cetățenilor despre țară., ci și reziliența cognitivă. Patriotismul nu e un sentiment înăscut, ci un construct social. Invitat este Șerban Pavelescu, cercetător la Institutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din București,&nbsp; co-autorul, împreună cu Alina Pavelescu, al unui volum de esență tare, "Istoria orbilor. România în război, 1940 - 1945," care se ocupă, printre altele, și de felul în care războiul a fost perceput și deformat în memoria publică.</p>

Episodul 142, invitat istoricul Marius Turda

17 jul 2026, 5:15 · 1h 5m

<p>Am învățat cā relele făcute în istorie, de la Holocaust si programul de exterminare a romilor până la un program de exterminare a copiilor cu dizabilități, în comunism, sunt din vina altora. Sau pur și simplu cu noi istoria a fost prea grea și nu ne-a lăsat loc de asumări. Nu trebuie nici să ne punem cenușă în cap, spune istoricul român care predă la Oxford Brookes Marius Turda, dar nici să lăsăm ca teme ca patriotismul, naționalismul și identitatea sa fie confiscate. Trebuie mai întâi să dezvățăm minciunile care ne-au fost spuse despre noi și să sperăm ca nu suntem într-un punct fără întoarcere, în care doar un nou experiment rău al istoriei ne va trezi. Marius Turda este membru al Societății Regale Britanice a Istoricilor și predā istoria biomedicine. Cercetează istoria rasismului, naționalismului și eugeniei.</p>

Episodul 141: Bine comun, lege și filantropie: dincolo de maniheism, pornind de la cazul Dumbrava. Invitat: antropologul Simion Pop

8 jul 2026, 7:00 · 57 min

<p>Ne e teamă să ajungem, noi și cei dragi, în grija lui, îl vrem fie maximal, fie maniheist, când de fapt discuția nu ar trebui să fie despre stat, ci despre binele comun și cum ieșim din marketingul politic care pare ca ne sufocă și nu mai putem discuta. Cazul Dumbrava are aspectele legale pe care ancheta le va lămuri, însă nu ar trebui să ratăm temele lui majore: asistența socială, grija față de cel vulnerabil, îngrijirea celor care nu pot să o facă singuri.</p>

Punctul pe Știri cu Magda Grădinaru, Episodul 140 - invitat Vladimir Tismaneanu: Servicii de informații, sistemul și restaurația (video)

6 jul 2026, 7:34 · 48 min

<p>Servicii de informații, sistemul și restaurația. Emil Constantinescu s-a declarat învins de sistem și nu a mai candidat pentru cel de-al doilea mandat. Nicușor Dan se declară șeful sistemului și spune că nu poți lupta contra sistemului atunci când ești în fruntea lui: o eroare de limbaj sau un exercițiu de onestitate? Cert este că România nu reușește să ducă la capăt, din 1989 încoace, o schimbare autentică de regim, o curățare a instituțiilor, inclusiv a celor de informații, așa cum a început să o facă Peter Magyar la Budapesta. Invitat este profesorul de științe politice de la Universitatea Maryland Vladimir Tismăneanu.</p>

Episodul 140 - invitat Vladimir Tismaneanu: Servicii de informații, sistemul și restaurația.

3 jul 2026, 7:40 · 18h 32m

<p>Servicii de informații, sistemul și restaurația. Emil Constantinescu s-a declarat învins de sistem și nu a mai candidat pentru cel de-al doilea mandat. Nicușor Dan se declară șeful sistemului și spune că nu poți lupta contra sistemului atunci când ești în fruntea lui: o eroare de limbaj sau un exercițiu de onestitate? Cert este că România nu reușește să ducă la capăt, din 1989 încoace, o schimbare autentică de regim, o curățare a instituțiilor, inclusiv a celor de informații, așa cum a început să o facă Peter Magyar la Budapesta. Invitat este profesorul de științe politice de la Universitatea Maryland Vladimir Tismăneanu.<br></p>

Episodul 139, invitat Timothy Garton Ash: Raport de forțe 50/50 între băieții răi și cei buni și o poveste despre Havel (video)

26 jun 2026, 7:00 · 28 min

<p>Suntem atacați militar de Rusia, politic de SUA și economic de China, în același timp. Nu am mai fost niciodată în această situație. Lui Donald Trump trebuie să-i ținem piept, dar trebuie să o facem colectiv, pentru că nicio țară europeană singură, nici măcar Germania, nu este destul de mare pentru a o face de una singură. Însă prognosticul e rezervat: “Dacă mi-ați pune pistolul la tâmplă și mi-ați injecta serul adevărului, aș spune că intuiția mea este că forțele antiliberale, forțele naționalismului și ale dezintegrării vor avea câștig de cauză, cel puțin într-un orizont de timp de cinci până la zece ani”, spune Timothy Garton Ash, la Punctul pe știri. Timothy Garton Ash este istoric, scriitor și comentator britanic de prestigiu, specializat în istoria recentă a Europei, în special a Europei Centrale și de Est. Este profesor de studii europene la Universitatea Oxford, membru al St Antony's College și cercetător principal (Isaiah Berlin Professorial Fellow), precum și Senior Fellow la Hoover Institution, Stanford University. În anii ’80 a călătorit mult dincolo de Cortina de Fier, scriind pentru publicații precum The Spectator, The Times, The Independent și New York Review of Books. Cea mai recentă carte, Patriile noastre. O istorie personală a Europei, este publicată în limba română la Editura Humanitas.</p>

Episodul 138, invitat profesorul de filosofie Mihai Maci

23 jun 2026, 6:33 · 1h 10m

<p>Se negociază orice, cu toate armele. Un element de noutate al acestei crize politice, pe cale să devină una de regim democratic, este cā totul e la vedere: șeful SPP apare în fotografie lângă președinte și politicieni, negocierea dintre Adrian Veştea și AUR nu e nici ea în culise. Încotro merge România și ce ne face să ajungem ritualic pe buza prăpastiei, până când fie norocul, fie o mână de oameni din tot mai fragilizată societate civilă salvează situația? Invitat este profesorul de filosofie Mihai Maci.</p>

Episodul 138, invitat profesorul de filosofie Mihai Maci (video)

23 jun 2026, 6:22 · 1h 7m

<p>Se negociază orice, cu toate armele. Un element de noutate al acestei crize politice, pe cale să devină una de regim democratic, este cā totul e la vedere: șeful SPP apare în fotografie lângă președinte și politicieni, negocierea dintre Adrian Veştea și AUR nu e nici ea în culise. Încotro merge România și ce ne face să ajungem ritualic pe buza prăpastiei, până când fie norocul, fie o mână de oameni din tot mai fragilizată societate civilă salvează situația? Invitat este profesorul de filosofie Mihai Maci.</p>

Episodul 137, invitată profesoara de științe politice Raluca Alexandrescu

19 jun 2026, 5:52 · 35 min

<p>Horațiu Potra mai scapă o tură. Pe Călin Georgescu nu îl întreabă nicio autoritate de banii din campania electorală, CSM face liste cu dușmanii care critică acte ale justiției, jurnaliști, ONG-uri și politicieni. Magistrații care și-au asumat rolul de avertizori de integritate sunt sancționați, nu încurajați. Acestea sunt elemente de context. Pentru că în politică e și mai complicat: premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea voturi și de la partidele radicale, extremiste, însă nu mai e sigur nici de voturile PSD, iar Ciprian Ciucu ajunge la DNA, cu două zile înainte de Congresul PNL> Justiția trebuie să-și facă treaba, dar oportunitatea și contextul trebuie analizate. Invitată la Punctul pe știri este profesoara de științe politice Raluca Alexandrescu.</p>

Episodul 136, invitat Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din Viena

14 jun 2026, 17:47 · 52 min

<p>Cu câțiva ani înainte de ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu în alegeri, istoricul de origine elvețiană Oliver Jens Schmitt avertiza asupra focarelor neolegionare în care Georgescu este cultivat. </p><p>De altfel, spune el astăzi, strategia de recuperare a reziduurilor ceaușismului târziu a fost implementată încă din 1990, o operațiune care a întreținut curentul anti-occidentalizat și care și azi tine larg ușile deschise pentru restaurație. Privește critic anul care a trecut din președinția lui Nicușor Dan, mai ales pentru cum nu a încurajat masa critică, reformistă, din justiție și nu numai. </p><p>Care sunt instituțiile, personajele, grupările care țin în loc reformarea statului? De ce vorbim prea puțin despre figurile autentic bune ale României, cum este cea a lui Iuliu Maniu? La Punctul pe știri invitat este Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din Viena.</p>